Senzație științifică! Au revenit la viață după 42.000 de ani

Publicația The Siberian Times informează în ediția sa electronică despre viermii rotunzi din două zone ale Siberiei, care au revenit la viață după o hibernare de 42.000 de ani, așa cum se spune într-un nou studiu științific. ”Am obținut primele date care demonstrează capacitatea organismelor multicelulare de a se afla în criobioză pe termen lung în depozitele de permafrost ale Arcticii”, se arata într-un raport al oamenilor de știință ruși din patru instituții, în colaborare cu Universitatea Princeton. 

Ce spun oamenii de știință

Aproximativ 300 de viermi preistorici au fost analizați și doi „s-a demonstrat că sunt nematozi viabili”. Nematodele sau viermii cilindrici, reprezintă una dintre cele mai diverse forme de viață. „După ce au fost dezghețate, nematodele au arătat semne de viață”, a spus un studiu din Yakutia, zona unde s-au găsit viermii. Au început să se miște și să mănânce.

Un vierme a provenit dintr-o străveche vizuină de veveriță descoperită într-un perete de gheață care a căzut în Duvanny Yar, în partea inferioară a râului Kolyma , aproape de locul cunoscut sub denumirea de ”Parcul Pleistocen”, unde se încearcă să se recreeze habitatul arctic al ”mamutului lânos”, potrivit unui articol științific publicat în ”Științele Biologice din Doklady„ săptămâna aceasta. Are vârsta de aproximativ 32.000 de ani. Altul a fost găsit în alt permafrost lângă râul Alazeya în 2015 și are o vechime de aproximativ 41.700 de ani. În prezent, aceste nematode sunt cele mai vechi animale vii de pe planetă. Se crede că ambele sunt femele.

Viermii au fost aduși la viață într-un laborator al Institutului Științific de Fizică-Chimie și Probleme Biologice ale Solului din regiunea Moscovei. Oamenii de știință declară că: „Datele noastre demonstrează capacitatea organismelor multicelulare de a supraviețui criobiozelor pe termen lung (zeci de mii de ani) în condițiile crioconservării naturale. Este evident că această capacitate sugerează că nematodele pleistocenului au unele mecanisme adaptive care pot fi de importanță științifică și practică pentru domeniile conexe ale științei, cum ar fi criomedicina, criobiologia și astrobiologia”.

Instituțiile rusești implicate în această cercetare de pionierat au fost: Institutul Științific de Fizică-Chimie și Probleme Biologice ale Solului; Universitatea de Stat din Moscova; Stația Biologică Mării Albe din Pertsov, parte a Universității de Stat din Moscova și Școala Superioară de Economie din Moscova. De asemenea, a fost implicat Departamentul de Geosciences, de la Universitatea Princeton.