Breaking News

Nu, eu nu ascult manele şi asta nu mă face un ipocrit

Genul manele nu este unul universal gustat, dragi influenceri

Distribuie:

Internetul a vuit zilele astea după ce, în cadrul festivalului muzical Neversea, s-au auzit manele, Salvatore Ganacci, un DJ suedez,  mixand una dintre piesele lui Adrian Minune, spre deliciul unora dintre cei prezenţi, dar şi spre indignarea altora.

Fraza de mai sus e doar aşa, ca să stabilesc un context. Nu am să discut despre respectivul moment, dacă reacţia unora a fost justă sau exagerată . Nu o să discut dacă a fost momentul potrivit să fie difuzată o manea la acel festival sau nu. Nu voi vorbi nici despre eternul război între manele şi restul genurilor muzicale aşa-zis mainstream. Nu asta mă interesează.

Ce mă interesează e reacţia unora din spaţiul public la acest „incident” (cu ghilimelele de rigoare). Pe reţelele de socializare, mai multe celebrităţi autohtone, influenceri şi activişti au luat apărarea DJ-ului care a pus o manea la Neversea. Până aici, nimic ieşit din comun. Oricine are dreptul să-şi exprime public opinia, să susţină un anume gen muzical sau să-şi dea cu părerea despre desfăşurarea unui eveniment. Ceea ce e deranjant însă, şi am observat acest trend încă de când au fost controverse cu privire la manele în cadrul galelor TIFF şi Gopo, este ideea subtilă care începe să se propage în mediul online, şi care sună cam aşa: toată lumea ascultă manele, dar nu toţi vor să recunoască. Uite, despre asta vreau eu să vorbesc.

A nu asculta manele nu te face ipocrit

Nu, dragi celebrităţi, influenceri şi activişti, nu toţi ascultă manele şi refuză să recunoască asta. Eu nu ascult manele. Nu o spun ca să mă laud. Nu o spun ca să mă scuz. Pur şi simplu nu ascult manele. Asta nu mă face un ipocrit. Asta nu mă face un manelist în negare, unul care trebuie să iasă „din dulap”. Asta nu înseamnă că atunci când aud o manea la o nuntă simt nevoia să urc pe masă şi să arunc cu bani ca la Monopoly dar mă opresc deoarece nu vreau ca lumea să afle că îmi plac manelele. Faptul că unii oameni nu ascultă manele, sau chiar au o antipatie faţă de ele, nu-i face nici rasişti, aşa cum au sugerat subtil unii activişti online. Singura dată când „ascult” manele e atunci când călătoresc cu trenul şi cineva din tren sau compartiment se hotărăşte să asculte tare, fără căşti, o melodie de Guţă sau Salam la smartphone (bineînţeles, fără să-i întrebe pe ceilalţi călători dacă nu cumva deranjează). Sau atunci când merg cu taxi-ul, şi şoferul ascultă manele la radio. În ambele cazuri, nu eu iau conştient decizia de a asculta manele.

Nu urăsc manelele. Ele doar mă lasă rece. Nu-mi plac şi gata. De ce? Naiba ştie! Vouă de ce vă plac anumiţi oameni, iar alţii vi se par antipatici? De ce găsiţi satisfacţie în anumite activităţi, în timp ce altele vi se par o pierdere totală de timp? De ce unora le place la mare iar altora la munte?

Să nu mă înţelegeţi greşit. Nu am gusturi muzicale rafinate. Am ascultat şi melodii pe care unii le consideră superficiale sau kitsch. Ascult ce-mi place, fără să-mi pese de opinia altora. Mereu am făcut asta. Doar că nu ascult manele. Nu ştiu sincer de ce nu-mi plac manelele. Poate nu-mi place ritmul. Poate nu-mi plac versurile sau temele abordate în melodie. Poate mi se par prea simpliste pentru gustul meu. Poate nu rezonez cu acest gen de muzică. Un lucru însă ştiu: anume că nu sunt un ipocrit sau un rasist dacă nu ascult manele. Unii din mediul online sunt de altă părere. Din păcate pentru ei, părerea lor e irelevantă pentru mine şi nu schimbă realitatea cu nimic. Multe dintre obiecţiile pe care le am faţă de manele le am şi faţă de multe melodii pop. Asta nu înseamnă că le urăsc, sau că le ascult în secret, ci doar că nu-mi plac. Şi sunt sigur că mai sunt şi alţii (îndrăznesc să spun chiar mulţi) care au aceeaşi părere ca şi mine. Şocant, aşa-i?

Aşa că …

Aşa că, dragi celebrităţi, influenceri şi activişti, data viitoare când mai veniţi cu texte de genul, precum şi cu alte generalizări de doi bani, gândiţi-vă de două ori înainte de a le posta. Dacă voi ascultaţi cu plăcere manele, e perfect ok, dar vorbiți vă rog în numele vostru. E la fel de ok să NU asculţi manele, sau chiar, oricât de incredibil ar părea, să nu-ţi placă deloc. A asculta un anume gen de muzică este o alegere personală şi nu poate fi impusă nimănui. Aşa că mai uşor pe scări cu „toată lumea ascultă manele” şi alte astfel de „statistici” scoase din burtă. Asta ca să nu mai spun nimic de aroganţa totală a unei astfel de afirmaţii. De când au ajuns manelele un gen atât de valoros încât literalmente toată lumea îl ascultă, dar nu mulţi vor să recunoască asta? Sunt destul de sigur că-n multe ţări de pe glob nu se ascultă manele. Multe popoare nici măcar nu au auzit de acest gen, şi totuşi nu se poate spune că nu au cultură muzicală. Şi nici că ar fi mai puţin fericiţi. De ce, mă rog, ar fi manelele genul muzical unanim preferat de toată lumea? Poate că unii chiar sunt ipocriţi şi mint când spun că nu ascultă manele. Sau… poate că nu. Poate că unii spun că nu ascultă manele deoarece ei chiar NU ascultă manele, şi nu o fac nici pentru că sunt ipocriţi (sau rasişti) şi nici ca să iasă în evidenţă. Sau este asta poate peste posibilitatea voastră de înţelegere?

Comentarii Facebook
Distribuie:

Leave a comment

Your email address will not be published.


*


*

Inline
Inline