Breaking News

Tupeu maxim! Confruntare între România și Ungaria pe gazele din Marea Neagră

Obrăznicia guvernului condus de Viktor Orban a atins cote maxime iar România este consternată

Gazul din Marea Neagră subiect de dispută între România și Ungaria Foto: DW
Gazul din Marea Neagră subiect de dispută între România și Ungaria

Foto: DW

În ultimii ani, au fost descoperite depozite masive de gaze naturale în Marea Neagră. Estimările pesimiste sugerează că există cel puțin 40 de miliarde de metri cubi de gaze, alții spun că ar putea fi până la 200 de miliarde de metri cubi, suficient pentru a acoperi nevoile energetice ale României timp de zeci de ani și chiar pentru a transforma țara într-un exportator de energie.

Planificarea unui proiect de conducte, denumită BRUA (acronim pentru Bulgaria, România, Ungaria și Austria), a început acum câțiva ani pentru a facilita transportul de gaze prin Europa. Conducta BRUA ar trebui să înceapă să funcționeze în anul 2019. Proiectul a primit sprijin financiar din partea Uniunii Europene și a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Dar așa cum se întâmplă adesea în cazul proiectelor majore din sectorul energetic internațional și în cazul BRUA au început controversele. Portalul de știri MS News a publicat un articol în care prezintă tensiunile care au apărut între România și Ungaria, care  sunt implicate într-o dispută legală privind drepturile asupra gazelor offshore ale României și de volumul livrărilor ce urmează a fi trimise în Ungaria prin conducta BRUA.

La sfârșitul lunii iunie, Kristof Terhes, șeful operatorului de gaze maghiar FGSZ, a cerut politicienilor români să adopte legislația necesară pentru livrarea celor 4.4 miliarde de metri cubi de gaz de care Ungaria are nevoie anual. Curând după aceea, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a făcut un pas în plus, susținând că România pune în pericol independența energetică a întregii regiuni, punând piedici acestui proiect. România a reacționat cu consternare și un număr de politicieni și experți au relatat că Ungaria nu-și respectă responsabilitățile privind construcția conductei BRUA.

Interese conflictuale pe gazul din Marea Neagră

Acest schimb de replici reflectă o rețea complexă de interese conflictuale legate de această situație. Pe de o parte se află Austria și restul Europei de Vest, toți încercând să reducă dependența de importurile de gaze rusești. Companiile occidentale de energie, cum ar fi Exxon și OMV din Austria, care conduc explorarea gazului din Marea Neagră, fac parte și ele din această alianță.

Pe de altă parte, Ungaria dorește să profite și chiar să-și asume un rol de lider în sectorul energetic din Europa Centrală și de Est. Acesta este motivul pentru care guvernul primului ministru al Ungariei, Viktor Orban, a decis să oprească construcția pe secțiunea conductei BRUA, care duce la centrul de distribuție a gazelor din Baumgarten în luna iulie a anului trecut. Maghiarii au justificat stoparea cu afirmația că este suficient conectorul slovac existent pentru a asigura în întregime transportul. “Monopolul gazului rusesc se va termina pentru că vom obține peste jumătate din gazele noastre din alte surse, în acest caz din România”, a spus Orban în februarie. “Aceasta este o nouă situație, nu numai pentru Ungaria, ci și pentru întreaga regiune. Înseamnă că Ungaria se va afla într-o nouă poziție geopolitică, una mult mai profitabilă decât în ​​trecut”.

Ungaria caută să fie un jucător cheie

Confruntările politice interne cu privire la modul în care guvernul român ar trebui să profite de resursele sale naturale a reprezentat o problemă de ani de zile. În trecut, companiile plăteau taxe de licență reduse pentru exploatarea resurselor naturale, iar contractele prost formulate aduceau prejudicii masive din punct de vedere fiscal României. O nouă lege offshore care reglementează gazul de la Marea Neagră ar trebui să schimbe acest lucru.

Proiectul de lege, care nu a fost încă promulgat, solicită o taxă de licențiere și o taxă progresivă legată de fluctuațiile prețurilor la gaze, ceea ce face ca în cele din urmă impozitul să poată reprezenta circa 50% din profiturile unei companii. Cu toate acestea, politicienii din opoziție ai României se plâng că majoritatea țărilor relevante exportatoare de gaze cer taxe și impozite chiar mai mari de la companiile care exploatează aceste resurse.

Experții maghiari văd totuși un rol important pentru țara lor în lupta pentru gazul din Marea Neagră. Economistul și expertul în domeniul energiei, Andras Deak, de la Academia de Științe a Ungariei, a subliniat că, pentru prima dată în mai mult de 60 de ani, gazul de la un alt furnizor decât Rusia ar putea începe să curgă în țară. “Ar fi foarte prost sau cel puțin extrem de pro-rus ca cineva să nu profite de această oportunitate”, făcând referire la Viktor Orban. Singura necunoscută în acest caz va fi cum să poată folosi gazul românesc ca pârghie în negocierea cu Moscova.

Ungaria joacă la două capete

Deak nu vede mișcarea lui Orban ca un act de independență față de Rusia și gazul rusesc, ci doar o schimbare pe care o face cu strângere de inimă, mai ales că este cunoscută prietenia care îl leagă de liderul de la Kremlin. Totuși profită de slăbiciunea de care dă dovadă Angela Merkel pentru ca Ungaria să nu mai fie privită ca paria, precum acum câțiva ani. În plus, Ungaria își consolidează relațiile cu Statele Unite sub președinția lui Donald Trump. Totuși Ungaria nu își reneagă relația cu Rusia, dar ia o atitudine mai distanțată față de aceasta.

Politologul de la Budapesta, Peter Kreko, care studiază relațiile maghiaro-ruse vede lucrurile în mod asemănător. “Orban se concetrează în prezent pe relațiile transatlantice și occidentale europene, deci este important pentru el atât acasă cât și în străinătate să arate că nu este dependent de Putin. În plus, ca țară cu puține resurse naturale, Ungaria dorește să devină un fel de hub al distribuție de energie când vine vorba de gazul de la Marea Neagră. Orban speră că acest lucru îi va permite să-și extindă influența regională, chiar dacă nu are nimic de-a face cu exportul ideologiei sale politice în alte țări din Europa de Sud-Est”.

Rămâne de văzut cum va răspunde România acestei provocări și dacă va reuși să profite de avantajul imens pe care îl are în această problemă.

Comentarii Facebook

Leave a comment

Your email address will not be published.


*


*

Inline
Inline